MIHONÁ, pers. 3 mihonă, vb. I. Intranz. (Reg.) A necheza. [Var.: mihoní, pers. 3 mihonește, vb. IV] – Din mihoho. (Sursa: DEX '98 )
A MIHONÁ pers. 3 míhonă intranz. reg. (despre cai) A scoate sunete stridente, prelungi și răsunătoare caracteristice speciei; a necheza; a mihoti; a râncheza. [Var. a mihoni; Și mihonește] /Din mihoho (Sursa: NODEX )
mihoná/mihoní vb., ind. prez. 3 sg. míhonă/ mihonéște (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
mihona   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) mihona mihonare mihonat mihonând singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) mihonă (să) mihone mihona mihonă mihonase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) mihonă (să) mihone mihonau mihonară mihonaseră