MIM, (1) mimuri, s. n., (2) mimi, s. m. 1. S. n. Scurtă comedie la greci și la romani, alcătuită din scene simple. 2. S. m. Actor de pantomimă. – Din fr. mime. (Sursa: DEX '98 )

MIM s.n. Scurtă comedie populară antică, alcătuită din scene comice simple, grosolane, cu glume vulgare, al căror subiect era luat din viața de toate zilele. [Pl. -uri. / cf. fr. mime, it. mimo, lat. mimus < gr. mimeomai – imit]. (Sursa: DN )

MIM I. s. n. scurtă comedie populară antică, alcătuită din scene comice simple. II. s. m. actor care interpreta un mim (I); (astăzi) actor de pantomimă. (< fr. mime, lat. mimus, gr. mimos) (Sursa: MDN )

mim (scurtă comedie, la greci și la romani) s. n., pl. mímuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
mim (comedie; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mim mimul
plural mimuri mimurile
genitiv-dativ singular mim mimului
plural mimuri mimurilor
vocativ singular
plural