MINUTÁR, minutare, s. n. Acul care indică minutele (I 1) pe ceasornic. ♦ P. gener. (La pl.) Fiecare dintre cele două ace ale ceasornicului. – Minut + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

MINUTÁR s.n. Indicator al minutelor pe cadranul unui ceas. [< minut + -ar]. (Sursa: DN )

MINUTÁR s. n. indicator al minutelor pe cadranul unui ceas. (< minut + -ar) (Sursa: MDN )

MINUTÁR s. ac. (~ul ceasornicului.) (Sursa: Sinonime )

minutár s. n., pl. minutáre (Sursa: Ortografic )

MINUTÁR ~e n. Acul care indică minutele pe cadranul unui ceas. /minut + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
minutar   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular minutar minutarul
plural minutare minutarele
genitiv-dativ singular minutar minutarului
plural minutare minutarelor
vocativ singular
plural