MÍTIC, -Ă, mitici, -ce, adj. Care aparține unui mit, referitor la mit; legendar, fabulos. – Din fr. mythique. (Sursa: DEX '98 )

MÍTIC, -Ă adj. De mit, referitor la mit; fabulos, fantastic, legendar. [Cf. fr. mythique, lat. mythicus]. (Sursa: DN )

MÍTIC, -Ă adj. referitor la mit; fabulos, legendar. (< fr. mythique, lat. mythicus) (Sursa: MDN )

MÍTIC adj. v. fantastic. (Sursa: Sinonime )

mític adj. m., pl. mítici; f. sg. mítică, pl. mítice (Sursa: Ortografic )

MÍTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de mit; propriu mitului. /<fr. mythique (Sursa: NODEX )