MOMENTÁN, -Ă, momentani, -e, adj. 1. Care durează un moment sau puțin timp; temporar, trecător. ♦ (Gram.; despre verbe și timpuri verbale) Care exprimă acțiuni de durată scurtă. 2. Care este din momentul de față; actual. ♦ (Adverbial) Numaidecât; în clipa de față. [Var.: momentanéu, -ée adj.] – Din lat. momentaneus, it. momentaneo, fr. momentané, germ. momentan. (Sursa: DEX '98 )

MOMENTÁN, -Ă adj. 1. De o clipă; de moment, trecător. ♦ adv. Numaidecât, imediat. 2. Actual, de față. [Cf. fr. momentané, lat. momentaneus]. (Sursa: DN )

MOMENTÁN, -Ă adj. 1. de o clipă; de moment, trecător. ◊ (despre verbe și timpuri verbale) care exprimă o acțiune de scurtă durată. ◊ (adv.) numaidecât, imediat. 2. actual, de față. ◊ (adv.) actualmente; acum. (< lat. momentaneus, fr. momentané, germ. momentan) (Sursa: MDN )

MOMENTÁN adj. v. actual, contemporan, curent, prezent. (Sursa: Sinonime )

MOMENTÁN adj., adv. 1. adj. v. temporar. 2. adv. v. acum. 3. adj. v. instantaneu. (Sursa: Sinonime )

MOMENTÁN adv. v. curând, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, îndată, neîntârziat, numaidecât, rapid, repede. (Sursa: Sinonime )

momentán adj. m., pl. momentáni; f. sg. momentánă, pl. momentáne (Sursa: Ortografic )

MOMENTÁN ~ă (~i, ~e) 1) Care durează un moment; cu durată de moment. 2) Care are loc în momentul de față. /<lat. momentaneus, it. momentaneo, fr. momentane, germ. momentan (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
momentan   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular momentan momentanul momenta momentana
plural momentani momentanii momentane momentanele
genitiv-dativ singular momentan momentanului momentane momentanei
plural momentani momentanilor momentane momentanelor
vocativ singular momentanule momentano
plural momentanilor momentanelor