MORTÁR, mortare, s. n. Material de construcție constituit dintr-un amestec de var, nisip, apă, ciment sau ipsos etc., care se folosește ca element de legătură între materiale de construcție solide. – Din lat. mortarium. (Sursa: DEX '98 )

MORTÁR s.n. Amestec de var, de ciment, de nisip și de apă, folosit ca material de legătură în zidărie. [< lat. mortarium]. (Sursa: DN )

MORTÁR s. n. amestec de var, ciment, nisip și apă, liant în zidărie. (< lat. mortarium) (Sursa: MDN )

MORTÁR s. (CONSTR.) (reg.) maltăr, (Transilv.) păpălașcă, (prin Mold.) șpriț. (Sursa: Sinonime )

mortár (-ruri), s. n. – Material de construcție. Lat. mortarium (sec. XIX). E dubletul lui mortier, s. n. (piesă de artilerie), din fr. mortier și al lui mojar, v. mai sus. (Sursa: DER )

mortár s. n., pl. mortáre (Sursa: Ortografic )

MORTÁR ~e n. Material în formă de pastă, pregătit dintr-un amestec de ciment, nisip, var și apă, folosit ca element de legătură între cărămizile unei construcții sau pentru tencuit. /<lat. mortarium (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
mortar   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mortar mortarul
plural mortare mortarele
genitiv-dativ singular mortar mortarului
plural mortare mortarelor
vocativ singular
plural