MUSCHETÁR, muschetari, s. m. Soldat infanterist înarmat cu muschetă în timpul evului mediu; nobil care făcea parte din corpul de cavalerie în serviciu la curtea regilor Franței. – Din fr. mousquetaire. (Sursa: DEX '98 )

MUSCHETÁR s.m. v. mușchetar. (Sursa: DN )

MUSCHETÁR s. m. 1. (în evul mediu) soldat de infanterie înarmat cu o muschetă. 2. nobil dintr-un corp militar de călăreți aparținând casei regale franceze. (< fr. mousquetaire) (Sursa: MDN )

muschetár / mușchetár s. m., pl. muschetári / mușchetári (Sursa: DOOM 2 )

muschetár s. m., pl. muschetári (Sursa: Ortografic )

MUȘCHETÁR, mușchetari, s. m. Soldat infanterist înarmat cu muschetă în timpul evului mediu; nobil care făcea parte din corpul de cavalerie în serviciu la curtea regilor Franței. – Din fr. mousquetaire. (Sursa: DEX '84 )

MUSCHETÁR ~i m. ist. 1) Ostaș din trupele de infanterie înarmat cu muschetă. 2) Militar din rândurile nobilimii franceze, care își făcea serviciul în unitățile speciale de cavalerie de la curtea regală. ◊ Mănuși-~ mănuși pentru femei cu manșetă foarte lată. Pălărie-~ pălărie cu boruri mari și răsfrânte. /<fr. mousquetaire (Sursa: NODEX )

MUȘCHETÁR s.m. 1. Soldat înarmat cu o muschetă. 2. Nobil care făcea parte dintr-un corp militar de călăreți aparținând casei regale franceze. [Var. muschetar s.m. / < fr. mousquetaire]. (Sursa: DN )

mușchetár v. muschetár (Sursa: DOOM 2 )