NATURALITÁTE s.f. Însușirea de a fi natural; calitatea a ceea ce este natural; naturalețe. [Cf. fr. naturalité, lat. naturalitas]. (Sursa: DN )

NATURALITÁTE s. f. însușirea de a fi natural; naturalețe. (< fr. naturalité, lat. naturalitas) (Sursa: MDN )

NATURALITÁTE s. v. degajare, dezinvoltură, firesc, naturalețe, simplitate, spontaneitate. (Sursa: Sinonime )

naturalitáte s.f. (înv.) 1. drept de cetățenie. 2. naturalețe. 3. însușirea de a fi natural. (Sursa: DAR )

naturalitáte s. f., g.-d. art. naturalității (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
naturalitate   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular naturalitate naturalitatea
plural
genitiv-dativ singular naturalități naturalității
plural
vocativ singular naturalitate, naturalitateo
plural