ÓBERLIHT, oberlihturi, s. n. Porțiune dintr-o fereastră sau dintr-o ușă situată deasupra cercevelelor sau a canaturilor mobile și având deschidere separată, servind la iluminarea sau la aerisirea unei încăperi. ♦ Luminator. – Din germ. Oberlicht. (Sursa: DEX '98 )

ÓBERLIHT ~uri n. 1) Parte de sus a unei ferestre sau a unei uși, care se deschide separat și servește la iluminarea sau la aerisirea unei încăperi. 2) Fereastră făcută în podul unei case sau în tavanul unei încăperi, pentru a permite pătrunderea luminii naturale; lumi-nator. /<germ. Oberlicht (Sursa: NODEX )

ÓBERLIHT s.n. Porțiune din partea de sus a unei ferestre sau a unei uși, care are deschidere separată. [< germ. Oberlicht < ober – de sus, Licht – lumină]. (Sursa: DN )

ÓBERLIHT s. n. porțiune din partea de sus a unei ferestre, a unei uși, cu deschidere separată. (< germ. Oberlicht) (Sursa: MDN )

!óberliht [e pron. ă] s. n., pl. óberlihturi (Sursa: DOOM 2 )

ÓBERLIHT s. (rar) supralumină. (~ la o fereastră.) (Sursa: Sinonime )

oberlíht (óberlihturi), s. n. – Ferestruică rotundă. Germ. Oberlicht (Candrea). (Sursa: DER )

óberliht s. n., pl. óberlihturi (Sursa: Ortografic )