ODOLEÁN, odoleni, s. m. Nume dat mai multor specii de plante erbacee cu flori mari, trandafirii sau albe (Valeriana), dintre care una servește la prepararea unor produse farmaceutice cu proprietăți sedative; valeriană (Valeriana officinalis). [Var.: odoleánă s. f., hodoleán s. m.] – Din ucr. odoljan. (Sursa: DEX '98 )

ODOLEÁN s. (BOT.; Valeriana officinalis) (livr.) valeriană, (reg.) gușa-porumbelului, gușa-po-rumbului. (Sursa: Sinonime )

odoleán (odoléni), s. m. – Valeriană (Valeriana officinalis). Sb. odoljan, din sl. odoleti „a învinge”, datorită proprietăților sale medicinale (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 225). (Sursa: DER )

odoleán (bot) s. m. (sil. -lean), pl. odoléni (Sursa: Ortografic )

ODOLEÁN ~éni m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, neramificată, cu frunze lungi, păroase și cu flori trandafirii sau albe, reunite în inflorescențe umbeliforme; valeriană. /<ucr. odoljan (Sursa: NODEX )

ODOLEÁN (‹ scr.) s. m. Plantă erbacee perenă din genul Valeriana, familia valerianaceelor, cu tulpina înaltă până la 150 cm, cu flori mari liliachii sau albe; valeriană. Întreaga plantă are un miros caracteristic. Rădăcinile și rizomii speciei Valeriana officinalis, cultivată ca plantă medicinală, conțin ulei de valeriană, care are proprietăți sedative, tonice și antispasmodice. Se cunosc peste 150 de specii de Valeriana. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
odolean   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular odolean odoleanul
plural odoleni odolenii
genitiv-dativ singular odolean odoleanului
plural odoleni odolenilor
vocativ singular
plural