DEX: onorant ONORÁNT, -Ă, onoranți, -te, adj. Care onorează, care face cinste cuiva. – Onora +suf. ant. (Sursa: DEX '98 ) ONORÁNT, -Ă adj. Care dă onorul, care onorează pe cineva. [Cf. fr. honorant]. (Sursa: DN ) ONORÁNT, -Ă adj. care onorează (pe cineva). (< fr. honorant) (Sursa: MDN ) Onorant ≠ dezonorant (Sursa: Antonime ) onoránt adj. m., pl. onoránți; f. sg. onorántă, pl. onoránte (Sursa: Ortografic ) Declinări/Conjugări onorant   adjectiv masculin feminin nearticulat articulat nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular onorant onorantul onorantă onoranta plural onoranți onoranții onorante onorantele genitiv-dativ singular onorant onorantului onorante onorantei plural onoranți onoranților onorante onorantelor vocativ singular — — plural — —