OPOZÁBIL, -Ă, opozabili, -e, adj. 1. Care poate fi opus, care se poate opune. 2. (Despre un drept, un mijloc de apărare, o hotărâre judecătorească, un act juridic etc.) Care trebuie respectat și de alte persoane, nu numai de titularul dreptului sau de părți. – Din fr. opposable. (Sursa: DEX '98 )

OPOZÁBIL, -Ă adj. 1. Care se poate opune. 2. (Despre o sentință, un act etc.) Care poate fi atacat în justiție, făcându-se opoziție. [Cf. fr. opposable]. (Sursa: DN )

OPOZÁBIL, -Ă adj. 1. care poate fi opus, care se opune. 2. (despre o sentință, un act etc.) care poate fi atacat în justiție, făcându-se opoziție. (< fr. opposable) (Sursa: MDN )

opozábil adj. m., pl. opozábili; f. sg. opozábilă,pl. opozábile (Sursa: Ortografic )

OPOZÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care se poate opune (unul altuia). 2) jur. (despre sentințe, drepturi etc.) Căruia i se poate opune ceva prin demersuri judiciare; care poate fi contestat. /<fr. opposable (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
opozabil   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular opozabil opozabilul opozabilă opozabila
plural opozabili opozabilii opozabile opozabilele
genitiv-dativ singular opozabil opozabilului opozabile opozabilei
plural opozabili opozabililor opozabile opozabilelor
vocativ singular opozabilule opozabilo
plural opozabililor opozabilelor