ORBITÁL, -Ă, orbitali, -e, adj. 1. Care aparține orbitei cerești, privitor la orbita unui corp ceresc. ♦ (Despre un mobil) Care parcurge o orbită. 2. Care aparține sau se află în orbita oculară. – Din fr. orbital. (Sursa: DEX '98 )

ORBITÁL, -Ă adj. 1. Referitor la orbita unui corp ceresc. ♦ (Despre un mobil) Care parcurge o orbită. 2. Al orbitei ochiului; orbitar. [Cf. fr. orbital]. (Sursa: DN )

ORBITÁL, -Ă I. adj. referitor la orbita unui corp ceresc. ◊ (despre un mobil, un vehicul) care parcurge o orbită. II. s. m. ~ atomic = zonă din jurul unui nucleu atomic. (< fr. orbital) (Sursa: MDN )

orbitál (al orbitei cerești) adj. m., pl. orbitáli; f. sg. orbitálă, pl. orbitále (Sursa: Ortografic )

ORBITÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de orbite; propriu orbitelor. 2) (despre un corp mobil) Care se mișcă pe orbită. /<fr. orbital (Sursa: NODEX )