ORGANÍSM, organisme, s. n. 1. Totalitatea organelor și a părților indisolubil legate între ele ale unei ființe vii; corp, ființă. 2. Fig. Ceea ce apare ca un lot închegat; ceea ce funcționează în mod organizat. ♦ Organizație (1). – Din lat. organismus, ngr. organismós, germ. Organismus, fr. organisme. (Sursa: DEX '98 )

ORGANÍSM s.n. 1. Totalitatea organelor care formează o ființă; corp, ființă. 2. (Fig.) Ceea ce se prezintă, funcționează ca un tot unitar; organizație. [< fr. organisme]. (Sursa: DN )

ORGANÍSM s. n. 1. corp viu, organizat prin metabolism și reproducere; ființă. 2. (fig.) ceea ce se prezintă, funcționează ca un tot unitar; organizație. 3. asociație de persoane, societate oficială recunoscută. (< fr. organisme, lat. organismus, gr. organismos, germ. Organismus)) (Sursa: MDN )

ORGANÍSM s. v. organ. (Sursa: Sinonime )

organísm s. n., pl. organísme (Sursa: Ortografic )

ORGANÍSM ~e n. 1) Corp viu cu sistem de autoreglare; totalitate de organe care constituie un corp viu. ~ animal. ~ vegetal. 2) fig. Ansamblu organizat de elemente, coordonate între ele, care constituie un tot întreg în stare să funcționeze; mecanism. ~ social. ~ administrativ. /<lat. organismus, ngr. organismós, germ. Organismus, fr. organisme (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
organism   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular organism organismul
plural organisme organismele
genitiv-dativ singular organism organismului
plural organisme organismelor
vocativ singular
plural