ORNITORÍNC, ornitorinci, s. m. Animal mamifer semiacvatic din Australia, cu gura în forma ciocului de rață și cu membrane înotătoare între degete, care depune ouă, dar alăptează puii ieșiți din ouă (Ornithorhynchus anatinus). – Din fr. ornithorynque. (Sursa: DEX '98 )

ORNITORÍNC s.m. Mamifer din Australia, cu botul ca un cioc de rață și care se înmulțește prin ouă. [< fr. ornithorynque, cf. gr. ornis – pasăre, rynchos – cioc]. (Sursa: DN )

ORNITORÍNC s. m. mamifer ovipar semiacvatic din ordinul monotremelor, cu botul ca un cioc de rață, în Australia și Tasmania. (< fr. ornithorynque) (Sursa: MDN )

ornitorínc s. m., pl. ornitorínci (Sursa: Ortografic )

ORNITORÍNC ~ci m. Mamifer exotic semiacvatic, cu botul ca ciocul de rață, cu membrane înotătoare la labe, care se înmulțește prin ouă, dar își alăptează puii. /<fr. ornithorynque (Sursa: NODEX )

ORNITORÍNC (‹ fr.; {s} ornito- + gr. rynkhos „cioc”) s. m. Mamifer primitiv, monotrem, semiacvatic, cu corpul turtit, de c. 50 cm lungime, cu cioc asemănător celui de rață și cu membrane înotătoare între degete (Ornithorhynchus anatinus). Trăiește în Australia și ins. Tasmania și se hrănește cu viermi, insecte și moluște. Se înmulțește prin ouă, dar își hrănește puii cu lapte. A fost intens vânat pentru blană; în prezent este ocrotit. (Sursa: DE )