OSPÍCIU, ospicii, s. n. Spital, sanatoriu în care sunt îngrijiți alienații mintal, bolnavii psihic; casă de nebuni; balamuc. – Din lat. hospitium, fr. hospice, germ. Hospiz. (Sursa: DEX '98 )

OSPÍCIU s.n. Spital, sanatoriu unde sunt îngrijiți alienații mintali. [Pron. -ciu. / cf. fr. hospice, it. ospizio, lat. hospitium]. (Sursa: DN )

OSPÍCIU s. n. spital, sanatoriu de alienați. (< lat. hospitium, fr. hospice) (Sursa: MDN )

OSPÍCIU s. (MED.) balamuc, casă de nebuni, casă de sănătate. (Sursa: Sinonime )

OSPÍCIU s. v. azil. (Sursa: Sinonime )

ospíciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. ospíciul; pl. ospícii, art. ospíciile (sil. -ci-i-) (Sursa: Ortografic )

OSPÍCIU ~i n. Spital pentru alienați mintali; casă de nebuni; balamuc. /<lat. hospitium, fr. hospice, germ. Hospiz (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
ospiciu   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ospiciu ospiciul
plural ospicii ospiciile
genitiv-dativ singular ospiciu ospiciului
plural ospicii ospiciilor
vocativ singular ospiciule
plural ospiciilor