OSTÁTIC, ostatici, s. m. Persoană din rândul populației civile oferită sau reținută de către un stat, de către o organizație etc. drept garanție pentru îndeplinirea unor obligații asumate sau impuse ori pentru prevenirea unor acte de ostilitate împotriva statului sau a organizației respective. ♦ Fig. (Fam.) Amanet, zălog2. [Var.: ostátec s. m.] – Din it. ostatico. (Sursa: DEX '98 )

OSTÁTIC, -Ă s.m. și f. 1. Persoană reținută drept garanție de către un stat etc. pentru îndeplinirea obligațiilor luate de statul căruia îi aparține persoana reținută. 2. (Fig.; fam.) Gaj, zălog. [Var. ostatec s.m.f. / < it. ostatico]. (Sursa: DN )

OSTÁTIC, -Ă s. m. f. persoană reținută drept garanție de către un stat etc. pentru îndeplinirea obligațiilor luate de statul căruia îi aparține persoana reținută. (< it. ostatico) (Sursa: MDN )

OSTÁTIC s. (MIL.) (înv.) chezaș, otaj, zălog. (A luat ~i dintre civili.) (Sursa: Sinonime )

ostátic (ostátici), s. m. – Persoană reținută drept zălog. It. ostatico (sec. XIX). (Sursa: DER )

ostátic s. m., pl. ostátici (Sursa: Ortografic )

OSTÁTIC ~ci m. Persoană civilă reținută de către un stat (sau de către o organizație) drept garanție pentru realizarea unor obligații asumate de către statul (sau organizația) căruia îi aparține persoana respectivă. /<it. ostatico (Sursa: NODEX )

*ostátică s. f., g.-d. art. ostáticei; pl. ostátice (Sursa: DOOM 2 )