PACIFICATÓR, -OÁRE, pacificatori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care pacifică (1), care restabilește pacea, liniștea. – Din fr. pacificateur, it. pacificatore. (Sursa: DEX '98 )

PACIFICATÓR, -OÁRE adj. Care pacifică, împăciuitor. [Cf. lat. pacificator, fr. pacificateur]. (Sursa: DN )

PACIFICATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care pacifică. (< fr. pacificateur, it. pacificatore) (Sursa: MDN )

pacificatór s. m., adj. m., pl. pacificatóri; f. sg. și pl. pacificatoáre, g.-d. sg. art. pacificatoárei (Sursa: Ortografic )

PACIFICATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care pacifică; conciliator; împăciuitor. /<fr. pacificateur (Sursa: NODEX )

PACIFICATÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care are menirea de a restabili pacea. /<fr. pacificateur (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
pacificator   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pacificator pacificatorul pacificatoare pacificatoarea
plural pacificatori pacificatorii pacificatoare pacificatoarele
genitiv-dativ singular pacificator pacificatorului pacificatoare pacificatoarei
plural pacificatori pacificatorilor pacificatoare pacificatoarelor
vocativ singular
plural