PÁGINĂ, pagini, s. f. 1. Fiecare dintre cele două fețe ale unei foi de hârtie dintr-o carte, dintr-un caiet, ziar, registru etc., față; p. ext. cuprinsul textului unei asemenea fețe; fragment, capitol dintr-o scriere sau din ansamblul unei opere mai mari. ◊ Loc. vb. A pune în pagină = a pagina (2). 2. Fig. Moment (istoric); eveniment, fapt demn de reținut, dată importantă; episod însemnat din viața unui om. – Din lat., it. pagina, germ. Pagina. (Sursa: DEX '98 )

PÁGINĂ ~i f. 1) Față a unei file. ◊ A pune în ~ a pagina. 2) fig. Moment din viața unui popor sau a unei persoane. [G.-D. paginii] /<lat. pagina, germ. Pagina (Sursa: NODEX )

PÁGINĂ s.f. 1. Față a unei foi de registru, de carte, de revistă etc.; cuprinsul, textul unei asemenea fețe. 2. (Fig.) Moment, eveniment, întâmplare din viața cuiva. [Pl. -ni, -ne. / cf. lat. pagina, it. pagina]. (Sursa: DN )

PÁGINĂ s. f. 1. față a unei foi de registru, de carte, ziar etc.; cuprinsul, textul. 2. (fig.) moment, eveniment din viața cuiva. 3. (inform.) fragment dintr-un program, mărimea unei pagini de memorie. (< lat., it. pagina, germ. Pagina) (Sursa: MDN )

PÁGINĂ s. față. (Pe prima ~ a cărții.) (Sursa: Sinonime )

págină (págini), s. f. – Fiecare dintre cele două fețe ale unei foi de hîrtie. Lat. pagina (sec. XIX). – Der. pagina, vb. (a aranja în pagini; a numerota), din fr. paginer; paginați(un)e, s. f., din fr. pagination; paginator, s. m. (muncitor tipograf care face paginația). (Sursa: DER )

págină s. f., g.-d. art. páginii pl. págini (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
pagină (pl. pagini)   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pagină pagina
plural pagini paginile
genitiv-dativ singular pagini paginii
plural pagini paginilor
vocativ singular pagină, pagino
plural paginilor