PALINGENEZÍE s. f. (În unele concepții filozofice) Renaștere, înviere periodică a tuturor ființelor. ♦ Fig. Înnoire, regenerare (morală). – Din fr. palingénésie. (Sursa: DEX '98 )

PALINGENEZÍE s.f. 1. Concepție metafizică care preconizează reînvierea periodică a tuturor ființelor; metempsihoză. ♦ (Fig.) Înnoire, regenerare (morală). 2. Concepție potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere și de înflorire. 3. Concepție despre perfecționarea permanentă a viețuitoarelor printr-o evoluție lentă. [Gen. -iei. / < fr. palingénésie, cf. gr. palingenesis – renaștere]. (Sursa: DN )

PALINGENEZÍE s. f. 1. concepție metafizică ce preco-nizează reînvierea periodică a tuturor ființelor; metempsihoză. ◊ (fig.) înnoire, regenerare (morală). 2. concepție potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere și de înflorire. 3. concepție care afirmă perfecționarea continuă a viețuitoarelor printr-o evoluție lentă. (< fr. palingénésie) (Sursa: MDN )

palingenezíe s. f., art. palingenizía, g.-d. palingenezíi, art. palingenezíei (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
palingenezie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular palingenezie palingenezia
plural
genitiv-dativ singular palingenezii palingeneziei
plural
vocativ singular palingenezie, palingenezio
plural