PARALÁCTIC, -Ă, paralactici, -ce, adj. Care aparține paralaxei, privitor la paralaxă, de paralaxă. – Din fr. parallactique. (Sursa: DEX '98 )

PARALÁCTIC, -Ă adj. Referitor la paralaxă. [< fr. parallactique]. (Sursa: DN )

PARALÁCTIC, -Ă adj. referitor la paralaxă. (< fr. parallactique) (Sursa: MDN )

paraláctic adj. m., pl. paraláctici; f. sg. paraláctică, pl. paraláctice (Sursa: Ortografic )

PARALÁCTIC ~că (~ci ~ce) Care ține de paralaxă; propriu paralaxei. /<fr. parallactique (Sursa: NODEX )