PARIMÍE, parimii, s. f. 1. (Rar) Proverb; maximă; pildă, învățătură. 2. Parimiar. [Var.: paremíe s. f.] – Din ngr. parimía. (Sursa: DEX '98 )

PARIMÍE s. (BIS.) parimiar. (Sursa: Sinonime )

PARIMÍE s. v. aforism, cugetare, dicton, învățătură, maximă, parabolă, pildă, proverb, sentință, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare. (Sursa: Sinonime )

parimíe (parimíi), s. f. – Proverb, zicătoare, maximă, sentință. – Var. paremie. Mr. parîmie. Ngr. παροιμία. Sec. XVII, înv. – Der. parimiar, s. n. (carte bisericească conținînd texte alese din proverbele lui Solomon). (Sursa: DER )

PARIMÍE ~i f. rar Expresie concisă, deseori figurată, care conține o generalizare sub formă de povață sau de gând înțelept; vorbă din bătrâni; aforism popular; proverb. [Var. paremie] /<ngr. parimía (Sursa: NODEX )

parimíe/paremíe s. f., art. parimía/paremía, g.-d. art. parimíei/paremíei, pl. parimíi/paremíi, art. parimíile/paremíile (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
parimie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular parimie parimia
plural parimii parimiile
genitiv-dativ singular parimii parimiei
plural parimii parimiilor
vocativ singular parimie, parimio
plural parimiilor