PATRONÁ, patronez, vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a susține (pe cineva sau ceva); p. ext. a dirija, a conduce. – Din patron1. Cf. fr. patronner. (Sursa: DEX '98 )
PATRONÁ vb. I. tr. A ocroti, a sprijini, a susține. ♦ (Depr.) A prezida, a trona. [< fr. patronner]. (Sursa: DN )
PATRONÁ vb. tr. 1. a ocroti, a proteja, a sprijini, a susține. ◊ (depr.) a prezida, a trona. 2. (mar.) a înfășura cu ață de velă ori cu merlin capătul unei parâme pentru a împiedica despletirea sau uzarea. (< fr. patronner) (Sursa: MDN )
PATRONÁ vb. a sprijini, a susține, a tutela. (Cine ~ această acțiune?) (Sursa: Sinonime )
patroná vb. (sil. -tro-), ind. prez. 1 sg. patronéz, 3 sg. și pl. patroneáză (Sursa: Ortografic )
A PATRONÁ ~éz tranz. 1) (instituții) A ajuta la realizarea unor acțiuni (culturale, sociale, politice etc.); a lua sub șefie. 2) (persoane, așezăminte, teritorii etc.) A ține sub tutelă (limitând în drepturi sau ocrotind drepturile); a tutela. /Din patron (Sursa: NODEX )
Declinări/Conjugări
patrona   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) patrona patronare patronat patronând singular plural
patronează patronați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) patronez (să) patronez patronam patronai patronasem
a II-a (tu) patronezi (să) patronezi patronai patronași patronaseși
a III-a (el, ea) patronează (să) patroneze patrona patronă patronase
plural I (noi) patronăm (să) patronăm patronam patronarăm patronaserăm, patronasem*
a II-a (voi) patronați (să) patronați patronați patronarăți patronaserăți, patronaseți*
a III-a (ei, ele) patronează (să) patroneze patronau patronară patronaseră
* Formă nerecomandată