PÉCHING s. n. 1. Țesătură din mătase naturală, cu dungi, realizată din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasă de rațe cu penajul de culoare albă, bună producătoare de carne. [Var.: péchin s. n.] – Din n. pr. Peking. (Sursa: DEX '98 )

PECHÍNG n. Țesătură din mătase naturală, cu dungi, confecționată din fire de grosimi și culori diferite. /Din Peking n. pr. (Sursa: NODEX )

PÉCHING s.n. 1. Țesătură de mătase naturală cu dungi, făcută din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasă de rațe cu penajul alb. [Cf. Peking – capitala Republicii Populare Chineze]. (Sursa: DN )

PÉCHING s. n. 1. țesătură de mătase naturală, cu dungi mate și lucioase, din fire de grosimi diferite sau divers colorate. ◊ țesătură de mătase naturală pictată. 2. rasă de rațe cu penajul alb. (< fr. pekin/g/) (Sursa: MDN )

péching / péking (țesătură) s. n. (Sursa: DOOM 2 )

péching (țesătură) s. n. (Sursa: Ortografic )

Péching (rasă) s. pr. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
peching   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular peching pechingul
plural
genitiv-dativ singular peching pechingului
plural
vocativ singular
plural