PENALIZÁ, penalizez, vb. I. Tranz. 1. A prevedea sau a aplica cuiva o anumită sancțiune penală; a pena, a sancționa. 2. A prevedea sau a cere cuiva o anumită despăgubire; a amenda. 3. A aplica unui sportiv o anumită sancțiune pentru încălcarea regulamentului de joc. – Din fr. pénaliser. (Sursa: DEX '98 )

PENALIZÁ vb. I. tr. 1. A pedepsi (o infracțiune, o crimă etc.). 2. A prevedea sau a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. A sancționa (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. [< fr. pénaliser]. (Sursa: DN )

PENALIZÁ vb. tr. 1. a pedepsi (o infracțiune); a pena. 2. a prevedea, a cere o anumită despăgubire bănească; a amenda. 3. (sport) a sancționa (o echipă, un jucător) pentru încălcarea regulamentului jocului. (< fr. pénaliser) (Sursa: MDN )

PENALIZÁ vb. 1. v. amenda. 2. a sancționa. (A ~ o echipă sportivă.) (Sursa: Sinonime )

penalizá vb., ind. prez. 1 sg. penalizéz, 3 sg. și pl. penalizeáză (Sursa: Ortografic )

A PENALIZÁ ~éz tranz. (persoane vinovate de încălcarea unor legi, regulamente, reguli etc.) A supune unei sancțiuni. ~ un infractor. Arbitrul ~at un atacant. /<fr. pénaliser (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
penaliza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) penaliza penalizare penalizat penalizând singular plural
penalizea penalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) penalizez (să) penalizez penalizam penalizai penalizasem
a II-a (tu) penalizezi (să) penalizezi penalizai penalizași penalizaseși
a III-a (el, ea) penalizea (să) penalizeze penaliza penaliză penalizase
plural I (noi) penalizăm (să) penalizăm penalizam penalizarăm penalizaserăm, penalizasem*
a II-a (voi) penalizați (să) penalizați penalizați penalizarăți penalizaserăți, penalizaseți*
a III-a (ei, ele) penalizea (să) penalizeze penalizau penaliza penalizaseră
* Formă nerecomandată