PENITENCIÁR, -Ă, penitenciari, -e, s. n., adj. 1. S. n. Închisoare. 2. Adj. Care se referă la închisoare, care aparține închisorii. [Pr.: -ci-ar] – Din fr. pénitencier. (Sursa: DEX '98 )

PENITENCIÁR, -Ă adj. Referitor la penitenciar, de penitenciar. [< fr. pénitentiaire]. (Sursa: DN )

PENITENCIÁR s.n. Închisoare. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. pénitencier]. (Sursa: DN )

PENITENCIÁR, -Ă I. adj. referitor la penitenciar (II). II. s. n. închisoare. (< fr. pénitentiaire, /II/ pénitencier) (Sursa: MDN )

PENITENCIÁR s. v. închisoare. (Sursa: Sinonime )

penitenciár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. penitenciári; f. sg. penitenciáră, pl. penitenciáre (Sursa: Ortografic )

penitenciár s. n. (sil. -ci-ar), pl. penitenciáre (Sursa: Ortografic )

PENITENCIÁR1 ~e n. Instituție corecțională în care își ispășesc pedeapsa persoane private de libertate; închisoare; pușcărie. [Sil. -ci-ar] /<fr. pénitencier (Sursa: NODEX )

PENITENCIÁR2 ~ă (~i, ~e) Care ține de închisori; propriu închisorilor. /<fr. pénitencier (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
penitenciar   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular penitenciar penitenciarul penitencia penitenciara
plural penitenciari penitenciarii penitenciare penitenciarele
genitiv-dativ singular penitenciar penitenciarului penitenciare penitenciarei
plural penitenciari penitenciarilor penitenciare penitenciarelor
vocativ singular penitenciarule penitenciaro
plural penitenciarilor penitenciarelor