PENTICOSTÁR, penticostare, s. n. Carte bisericească cuprinzând ritualul slujbelor dintre Paști și prima duminică după Rusalii. – Din ngr. pentikostárion. (Sursa: DEX '98 )

penticostár (penticostáre), s. n. – Carte de cult, care conține slujbele din perioada dintre Paști și Rusalii. – Mr. pendicustar. Mgr. πεντηϰοστάριον (Murnu 45; cf. Vasmer, Gr., 114), parțial prin sl. penĭtikostarĭ. (Sursa: DER )

penticostár (carte) s. n., pl. penticostáre (Sursa: Ortografic )

PENTICOSTÁR ~e n. Carte bisericească care include rânduiala slujbelor oficiale între Paști și Rusalii. /<ngr. pentikostarión (Sursa: NODEX )