PERPELÍ vb. IV. v. pârpăli. (Sursa: DEX '98 )

PERPELÍ vb. 1. v. foi. 2. v. zvârcoli. (Sursa: Sinonime )

perpelí (perpelésc, perpelít), vb. – 1. A pîrli, a prăji. – 2. (Refl.) A se frige, a se încălzi (la soare). – 3. (Refl.) A se neliniști, a se consuma. – Var. părpăli, pîrpăli, pîrpoli, pîrpori. Sb. pripaliti (Tiktin; Candrea), tratat drept creație expresivă, datorită terminației sale în -li. – Der. perpeleală, s. f. (neliniște); perpelici, s. m. (Olt., copil zburdalnic); parpalec, s. m. (poreclă disprețuitoare dată grecilor), probabil combinație glumeață cu gr. πάλληξ, cf. palicar, calabr. paddecu „țăran grec, nătîng”; perpelit, adj. (bolnăvicios, gălbejit). – Cf. prepeleac. (Sursa: DER )

perpelí (a se agita) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. perpelésc, imperf. 3 sg. perpeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. perpeleáscă (Sursa: Ortografic )

perpelí (a frige) v. pârpăli (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
perpeli   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) perpeli perpelire perpelit perpelind singular plural
perpelește perpeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) perpelesc (să) perpelesc perpeleam perpelii perpelisem
a II-a (tu) perpelești (să) perpelești perpeleai perpeliși perpeliseși
a III-a (el, ea) perpelește (să) perpelească perpelea perpeli perpelise
plural I (noi) perpelim (să) perpelim perpeleam perpelirăm perpeliserăm, perpelisem*
a II-a (voi) perpeliți (să) perpeliți perpeleați perpelirăți perpeliserăți, perpeliseți*
a III-a (ei, ele) perpelesc (să) perpelească perpeleau perpeli perpeliseră
* Formă nerecomandată