PERTURBÁ, perturbez, vb. I. Tranz. 1. A tulbura ordinea, liniștea, mersul normal al unor fapte, fenomene etc.; a provoca o perturbație. 2. A împiedica funcționarea normală a unui sistem, a unui organism etc. [Prez. ind. și: pertúrb] – Din fr. perturber, lat. perturbare. (Sursa: DEX '98 )
A PERTURBÁ ~éz tranz. (procese, fenomene, acțiuni etc.) A abate de la desfășurarea normală; a împiedica de a funcționa sau de a se desfășura normal; a tulbura. ~ recepția emisiunilor. ~ transportul. [Și perturb] /<fr. perturber, lat. perturbare (Sursa: NODEX )
PERTURBÁ vb. I. tr. A tulbura; a provoca dezordine. [Cf. fr. perturber, it., lat. perturbare]. (Sursa: DN )
PERTURBÁ vb. tr. 1. a tulbura; a provoca dezordine. 2. a împiedica funcționarea normală a unui sistem tehnic, a unui organism etc. (< fr. perturber, lat. perturbare) (Sursa: MDN )
PERTURBÁ vb. v. deranja. (Sursa: Sinonime )
perturbá vb., ind. prez. 1 sg. perturbéz/pertúrb, 3 sg. și pl. perturbeáză/pertúrbă (Sursa: Ortografic )
perturba (1 -turb) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) perturba | perturbare | perturbat | perturbând | singular | plural | perturbă | perturbați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | perturb | (să) perturb | perturbam | perturbai | perturbasem | a II-a (tu) | perturbi | (să) perturbi | perturbai | perturbași | perturbaseși | a III-a (el, ea) | perturbă | (să) perturbe | perturba | perturbă | perturbase | plural | I (noi) | perturbăm | (să) perturbăm | perturbam | perturbarăm | perturbaserăm, perturbasem* | a II-a (voi) | perturbați | (să) perturbați | perturbați | perturbarăți | perturbaserăți, perturbaseți* | a III-a (ei, ele) | perturbă | (să) perturbe | perturbau | perturbară | perturbaseră | * Formă nerecomandată perturba (1 -turbez) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) perturba | perturbare | perturbat | perturbând | singular | plural | perturbează | perturbați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | perturbez | (să) perturbez | perturbam | perturbai | perturbasem | a II-a (tu) | perturbezi | (să) perturbezi | perturbai | perturbași | perturbaseși | a III-a (el, ea) | perturbează | (să) perturbeze | perturba | perturbă | perturbase | plural | I (noi) | perturbăm | (să) perturbăm | perturbam | perturbarăm | perturbaserăm, perturbasem* | a II-a (voi) | perturbați | (să) perturbați | perturbați | perturbarăți | perturbaserăți, perturbaseți* | a III-a (ei, ele) | perturbează | (să) perturbeze | perturbau | perturbară | perturbaseră | * Formă nerecomandată
|