PIÉRSIC, piersici, s. m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori trandafirii sau albe și cu fructe mari, sferice (Persica vulgaris). ◊ Expr. (Pop. și fam.) A o lua (sau a o aduce, a umbla, a se da) pe după piersic = a spune (ceva) pe ocolite; a căuta un subterfugiu, a se eschiva. – Lat. persicus. (Sursa: DEX '98 )

PIERSICÁ, piérsic, vb. I. Tranz. (Pop.) A bate tare pe cineva; p. restr. a urzica, a bășica. – V. piersică. (Sursa: DEX '98 )

PIÉRSICĂ, piersici, s. f. Fructul piersicului, sferic, cărnos, suculent, acoperit cu o pieliță pufoasă de culoare gălbuie-roșiatică. – Lat. persica. (Sursa: DEX '98 )

PIÉRSIC ~ci m. Pom fructifer cu fructe cărnoase, aromate, de culoare gălbuie-roșiatică, acoperite cu o pieliță pufoasă, având sâmbure mare, bombat și cu înveliș dur, brăzdat. /<lat. persicus (Sursa: NODEX )

PIÉRSICĂ ~ci f. Fruct al piersicului. [G.-D. piersicii] /<lat. persica (Sursa: NODEX )

PIERSICÁ vb. v. bășica, urzica. (Sursa: Sinonime )

piérsic (piérsici), s. m. – Specie de pom fructifer (Prunus persica). – Var. înv. chiarsic, chiarsăc, mold. persic (și der.). Mr., megl. chiarsic. Lat. (malus) pĕrsĭcus (Diez, I, 314; Candrea-Dens., 1387; REW 6429), cf. it. pesca, calabr. p(i)ersica, prov. persega, fr. pêche, sp. prisco (varietate de piersică), port. pecego, basc. mersika. – Der. piersică, s. f. (fructul piersicului), cf. alb. pieškë (Philippide, II, 651); piersiciu, adj. (de culoarea piersicii). Rut. persyk provine din rom. (Candrea, Elemente, 406), ca și, probabil, rus. persik (părerea lui Sanzewitsch 207, cum că rom. ar proveni din rusă, nu e probabilă). (Sursa: DER )

piersicá (píersic, piersicát), vb. – A lovi, a bate tare. – Var. pierseca. Lat. persĕcāre „a extermina” (Bogrea, Dacor., I, 249; REW 6425a; Rosetti, I, 170). Der. din piersică (Tiktin; Spitzer, Dacor., III, 654; cf. Bogrea, Dacor., IV, 841) nu e probabilă. (Sursa: DER )

piérsic s. m., pl. piérsici (Sursa: Ortografic )

piersicá vb., ind. prez. 1 sg. piérsic, 3 sg. și pl. piérsică (Sursa: Ortografic )

piérsică s. f., g.-d. art. piérsicii; pl. piérsici (Sursa: Ortografic )