PITULÁ vb. v. ascunde, dosi, mistui. (Sursa: Sinonime )
pitulá, pituléz și pítul, vb. I 1. (pop.) a (se) ascunde, a (se) piti. 2. (reg.; refl.; despre construcții) a se dărâma, a se nărui, a se surpa. 3. (înv.) a doborî, a culca. 4. (fig.; înv.) a (se) disimula, a (se) camufla, a (se) ascunde. (Sursa: DAR )
pitula (1 -tul) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) pitula | pitulare | pitulat | pitulând | singular | plural | pitulă | pitulați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | pitul | (să) pitul | pitulam | pitulai | pitulasem | a II-a (tu) | pituli | (să) pituli | pitulai | pitulași | pitulaseși | a III-a (el, ea) | pitulă | (să) pitule | pitula | pitulă | pitulase | plural | I (noi) | pitulăm | (să) pitulăm | pitulam | pitularăm | pitulaserăm, pitulasem* | a II-a (voi) | pitulați | (să) pitulați | pitulați | pitularăți | pitulaserăți, pitulaseți* | a III-a (ei, ele) | pitulă | (să) pitule | pitulau | pitulară | pitulaseră | * Formă nerecomandată pitula (1 -tulez) verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) pitula | pitulare | pitulat | pitulând | singular | plural | pitulează | pitulați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | pitulez | (să) pitulez | pitulam | pitulai | pitulasem | a II-a (tu) | pitulezi | (să) pitulezi | pitulai | pitulași | pitulaseși | a III-a (el, ea) | pitulează | (să) pituleze | pitula | pitulă | pitulase | plural | I (noi) | pitulăm | (să) pitulăm | pitulam | pitularăm | pitulaserăm, pitulasem* | a II-a (voi) | pitulați | (să) pitulați | pitulați | pitularăți | pitulaserăți, pitulaseți* | a III-a (ei, ele) | pitulează | (să) pituleze | pitulau | pitulară | pitulaseră | * Formă nerecomandată pițulă substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | pițulă | pițula | plural | pițule | pițulele | genitiv-dativ | singular | pițule | pițulei | plural | pițule | pițulelor | vocativ | singular | pițulă, pițulo | plural | pițulelor |
|