PIUNÉZĂ, piuneze, s. f. Cui cu capul rotund și plat și cu vârful scurt, folosit pentru fixat desene, hârtii, planuri etc. pe perete sau în lemn. [Var.: pionéză s. f.] – Din fr. punaise. (Sursa: DEX '98 )

PIUNÉZĂ s.f. Cuișor cu o floare foarte mare la un cap, folosit pentru fixat desene, planșe etc. [Pron. piu-ne-, var. pioneză s.f. [< fr. punaise]. (Sursa: DN )

PIUNÉZĂ s. f. cuișor cu o floare foarte mare la un cap, pentru fixat desene, planșe. (< fr. punaise) (Sursa: MDN )

piunéză [piu pron. pĭu] (piu-) / pionéză [pio pron. pĭo] (pio-) s. f., g.-d. art. piunézei / pionézei; pl. piunéze / pionéze (Sursa: DOOM 2 )

piunéză s. f. (sil. piu-), g.-d. art. piunézei; pl. piunéze (Sursa: Ortografic )

PIUNÉZĂ ~e f. Cui mic cu capul rotund și plat, cu vârf scurt, folosit la fixarea colilor de hârtie pe o suprafață. [G.-D. piunezei; Sil. piu-] /<fr. punaise (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
piuneză   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular piune piuneza
plural piuneze piunezele
genitiv-dativ singular piuneze piunezei
plural piuneze piunezelor
vocativ singular piuneză, piunezo
plural piunezelor