PLACÁRDĂ, placarde, s. f. Bucată de carton, de lemn etc. pe care este scrisă o lozincă, o înștiințare etc.; pancartă, placat1. – Din fr. placard. (Sursa: DEX '98 )

PLACÁRDĂ s.f. Tablă cu lozinci etc. care se poartă la manifestații; pancartă. [< fr. placard]. (Sursa: DN )

PLACÁRDĂ s. f. pancartă. (< fr. placard) (Sursa: MDN )

PLACÁRDĂ s. v. pancartă. (Sursa: Sinonime )

placárdă s. f., g.-d. art. placárdei, pl. placárde (Sursa: Ortografic )

PLACARDÁ, placardez, vb. I. Tranz. (Rar) A pune o placardă. – Din fr. placarder. (Sursa: DEX '98 )

PLACÁRDĂ ~e f. Placă de metal (pânză, hârtie, lemn) pe care este scrisă o lozincă sau un anunț; pancartă. /<fr. placard (Sursa: NODEX )

PLACARDÁ vb. I. tr. (Rar) A afișa, a pune o placardă. [< fr. placarder]. (Sursa: DN )

PLACARDÁ vb. tr. a afișa, a pune o placardă. (< fr. placarder) (Sursa: MDN )

PLACARDÁ vb. v. afișa. (Sursa: Sinonime )

placardá vb., ind. prez. 1 sg. placardéz, 3 sg. și pl. placardeáză (Sursa: Ortografic )