PLÁSTURE, plasturi, s. m. Bucățică de pânză pe care s-a întins o pastă medicinală densă și lipicioasă, care se aplică pe o rană pentru a o feri de infecție sau cu care se fixează un pansament; emplastru. ♦ (Pop.) Cataplasmă. [Var.: plástur s. m.] – Din ngr. blástri, lat. plastrum, germ. Pflaster, rus. plastîr'. (Sursa: DEX '98 )

PLÁSTURE s. (FARM.) emplastru, (înv.) sparadrap. (~ pus pe o rană.) (Sursa: Sinonime )

PLÁSTURE s. v. cataplasmă, compresă, prișniț. (Sursa: Sinonime )

plásture s. m., pl. plásturi (Sursa: Ortografic )

PLÁSTURE ~i m. Preparat farmaceutic constând dintr-o fâșie de pânză acoperită cu substanță lipicioasă, care se aplică pe o rană spre a o feri de infecție sau pentru a fixa un pansament; emplastru. /<ngr. blártri, lat. plastrum, germ. Pflaster (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
plasture   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plasture plasturele
plural plasturi plasturii
genitiv-dativ singular plasture plasturelui
plural plasturi plasturilor
vocativ singular plasture
plural plasturilor