PLAYER, playere, s. n. Aparat pentru redarea înregistrărilor play-back. [Pr.: pléĭăr] – Din engl. player. (Sursa: DEX '09 )

PLAYER [PLÉ-IER] s. n. aparat pentru redarea înregistrărilor play-back. (< engl. player) (Sursa: MDN )

player (angl.) [pron. pléĭăr] (pla-yer) s. n., pl. playere (Sursa: DOOM 2 )

Declinări/Conjugări
player   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular player playerul
plural playere playerele
genitiv-dativ singular player playerului
plural playere playerelor
vocativ singular
plural