PLEXIGLÁS s. n. Masă plastică transparentă incasabilă, din care se fac diferite obiecte rezistente la șocuri și la trepidații; sticlă organică, stiplex, polimetacrilat. [Acc. și: pléxiglas] – Din germ. Plexiglas, fr. plexiglas. (Sursa: DEX '98 )

PLÉXIGLAS n. Material plastic transparent, întrebuințat în calitate de sticlă de mare rezistență (la avioane, automobile, în medicină etc.); sticlă organică. /<germ. Plexiglas, fr. plexiglas (Sursa: NODEX )

PLEXIGLÁS s.n. Material plastic, transparent și incasabil, folosit ca înlocuitor al sticlei. [< germ. Plexiglas, cf. fr. plexiglas]. (Sursa: DN )

PLÉXIGLAS s. n. material plastic, transparent și incasabil, înlocuitor al sticlei; polimetacrilat, stiplex. (< germ. Plexiglas, fr. plexiglas) (Sursa: MDN )

PLEXIGLÁS s. (CHIM.) stiplex, polimetacrilat de metil, sticlă organică. (Sursa: Sinonime )

pléxiglas s. n. (sil. -glas) (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
plexiglas   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plexiglas plexiglasul
plural
genitiv-dativ singular plexiglas plexiglasului
plural
vocativ singular
plural

plexiglas   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular plexiglas plexiglasul
plural
genitiv-dativ singular plexiglas plexiglasului
plural
vocativ singular
plural