Actualizat conform DOOM3
Caută: |
POLILOGHÍE, poliloghii, s. f. (Depr.) Expunere, relatare excesiv de amplă (și de prolixă); vorbărie. [Var.: polologhíe s. f.] – Din ngr. poliloghía. (Sursa: DEX '98 ) poliloghíe/(fam.) polologhíe s. f., art. poliloghía/polologhía, g.-d. art. poliloghíei/polologhíei; pl. poliloghíi/polologhíi, art. poliloghíile/polologhíile (Sursa: DOOM 2 ) POLILOGHÍE s. v. vorbărie. (Sursa: Sinonime ) poliloghíe s. f., art. poliloghía, g.-d. art. poliloghíei; pl. poliloghíi, art. poliloghíile (Sursa: Ortografic ) POLILOGHÍE ~e f. Expunere foarte amplă și confuză; vorbărie. [Art. G.-D poliloghiei] /<ngr. poliloghía (Sursa: NODEX ) Declinări/Conjugări
|