PONTÁJ, pontaje, s. n. Operație prin care se înregistrează prezența muncitorilor la locul de muncă, cantitatea produselor efectuate într-un anumit interval de timp sau timpul folosit pentru efectuarea unei lucrări, în vederea calculării salariului sau a plății; pontare1. – Din fr. pointage. (Sursa: DEX '98 )

PONTÁJ ~e n. v. A PONTA1. ◊ Fișă de ~ fișă pentru evidența prezenței muncitorilor la locul de muncă. /<fr. pointage (Sursa: NODEX )

PONTÁJ1 s.n. Faptul de a ponta (1) [în DN]; pontare. ◊ Fișă de pontare = document în care se înregistrează prezența la lucru. [Cf. fr. pointage]. (Sursa: DN )

PONTÁJ2 s.n. Operație destinată a restabili circulația arterială obliterată. [< fr. pontage]. (Sursa: DN )

PONTÁJ1 s. n. pontare1. ♦ fișă de ~ = document în care se înregistrează prezența individuală la lucru. (< fr. pointage) (Sursa: MDN )

PONTÁJ2 s. n. operație destinată a restabili circulația arterială obliterată. (< fr. pontage) (Sursa: MDN )

PONTÁJ s. pontare. (Fișă de ~.) (Sursa: Sinonime )

pontáj s. n., pl. pontáje (Sursa: Ortografic )