PORUMBÁR1, porumbari, s. m. Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe și cu fructe sferice de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbel (III 2), scorombar (Prunus spinosa). – Porumbă1 + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

PORUMBÁR2, (I) porumbare, s. n., (II) porumbari, s. m. I. S. n. 1. Adăpost pentru porumbei (I 1); porumbărie (1), hulubărie. 2. Construcție de nuiele sau de șipci în care se păstrează știuleții de porumb; coșar, pătul, porumbărie (2). II. S. m. (Reg.) Specie de uliu. – Porumb + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

PORUMBÁR2 ~i m. Arbust spinos, foarte ramificat, cu frunze dințate, cu flori albe și cu fructe mici rotunde, de culoare neagră-albăstruie. /porumb + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

PORUMBÁR s. (BOT.; Prunus spinosa) porumbel, (înv. și reg.) târn, (reg.) coțobrel, curcudel, mărăcine, porumb, porumbea, scorombar, spin. (Sursa: Sinonime )

PORUMBÁR s. v. erete, uliu. (Sursa: Sinonime )

porumbár (arbust, pasăre) s. m., pl. porumbári (Sursa: Ortografic )