POSTÍ, postesc, vb. IV. Intranz. 1. A respecta posturile3 prescrise de biserică, a se abține de la alimentele interzise; a ține post3; 2. A răbda de foame, a nu mânca nimic sau a nu avea ce mânca; a flămânzi; fig. a se abține de la ceva, a duce lipsă de ceva. – Din sl. postiti sen. (Sursa: DEX '98 )
A POSTÍ ~ésc intranz. 1) (despre credincioși) A ține post; a mânca hrană de post; a nu mânca de frupt. 2) fig. A face foame; a nu mânca nimic; a flămânzi. 3) fig. A se abține de la ceva. /<sl. postiti sen (Sursa: NODEX )
POSTÍ vb. (BIS.) a ajuna. (Sursa: Sinonime )
postí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. postésc, imperf. 3 sg. posteá; conj. prez. 3 sg. și pl. posteáscă (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
posti   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) posti postire postit postind singular plural
postește postiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) postesc (să) postesc posteam postii postisem
a II-a (tu) postești (să) postești posteai postiși postiseși
a III-a (el, ea) postește (să) postească postea posti postise
plural I (noi) postim (să) postim posteam postirăm postiserăm, postisem*
a II-a (voi) postiți (să) postiți posteați postirăți postiserăți, postiseți*
a III-a (ei, ele) postesc (să) postească posteau postiră postiseră
* Formă nerecomandată