PRẤSLEA s. m. Fratele cel mai mic dintr-o familie, mezinul; p. gener. copil mic: prichindel. – Din sl. prŭstŭ, bg. prăst. (Sursa: DEX '98 )

PRÂSLEA m. art. 1) Băiatul cel mai mic dintr-o familie; mezin. 2) Copil mic; prichindel; puradel. /cf. prâsnel (Sursa: NODEX )

PRÂSLEA s. art. v. mezin. (Sursa: Sinonime )

prâslea s. m. (Sursa: Ortografic )

Prâslea-cel-Voiníc s. pr. m. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
prâslea   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prâslea
plural
genitiv-dativ singular prâslei
plural
vocativ singular prâsleo
plural