PREVALÁ, prevalez, vb. I. (Livr.) 1. Intranz. A avea preponderență; a predomina. 2. Refl. A se folosi de ceva, a face uz de ceva în vederea realizării unui scop. – Din fr. prévaloir, lat. praevalere. (Sursa: DEX '98 )

PREVALÁ vb. I. 1. intr. A avea avantaj, a predomina. 2. refl. A trage un folos din ceva, a se folosi de ceva. [Cf. fr. prévaloir, lat. praevalere, it. prevalere]. (Sursa: DN )

PREVALÁ vb. I. intr. a avea întâietate, preponderență; a predomina. II. refl. a se folosi, a face uz de ceva. (< fr. prévaloir, lat. praevalere) (Sursa: MDN )

PREVALÁ vb. 1. v. predomina. 2. v. precumpăni. 3. a precumpăni, a predomina, a prepondera, (înv.) a predomni. (~ mica gospodărie țărănească.) (Sursa: Sinonime )

prevalá (prevaléz, prevalát), vb. refl. – A predomina; a face uz de ceva. Lat. praevalere (sec. XIX). (Sursa: DER )

prevalá vb., ind. prez. 1 sg. prevaléz, 3 sg. și pl. prevaleáză (Sursa: Ortografic )

A PREVALÁ pers. 3 ~eáză intranz. A ocupa o poziție dominantă (prin cantitate, forță, greutate, valoare, importanță etc.); a se impune prin superioritate (numerică, valorică, potențială); a predomina; a precumpăni; a prepondera. /<fr. prévaloir, lat. praevalere (Sursa: NODEX )