PRIVEGHÉR, priveghere, s. n. Carte bisericească cuprinzând rânduiala slujbei privegherii (2). – Priveghi + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )
priveghér s. n., pl. priveghére (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
privegher   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular privegher privegherul
plural priveghere privegherele
genitiv-dativ singular privegher privegherului
plural priveghere privegherelor
vocativ singular —
plural —