PRIVEGHÉRE, privegheri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a priveghea. 1. Străjuire, pază, veghe. ♦ Supraveghere, control; grijă, atenție. 2. Serviciu religios care se oficiază noaptea sau seara, în ajunul unei sărbători, într-o mănăstire sau într-o biserică. [Var.: (reg.) privighére s. f.] – V. priveghea. (Sursa: DEX '98 )
PRIVEGHÉRE ~i f. pop. 1) v. A PRIVEGHEA. 2) Slujbă bisericească de noapte în ajun de sărbătoare. /v. a priveghea (Sursa: NODEX )
PRIVEGHÉRE s. 1. v. veghe. 2. v. priveghi. 3. v. priveghi. (Sursa: Sinonime )
PRIVEGHÉRE s. v. atenție, băgare de seamă, circumspecție, grijă, luare-aminte, pază, precauție, prevedere, prudență, strajă, străjuire, supraveghere, veghe, veghere. (Sursa: Sinonime )
priveghére s. f., g.-d. art. priveghérii; pl. priveghéri (Sursa: Ortografic )
priveghea verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | (a) priveghea | priveghere | privegheat | priveghind | singular | plural | priveghează | privegheați | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | singular | I (eu) | priveghez | (să) priveghez | privegheam | privegheai | privegheasem | a II-a (tu) | priveghezi | (să) priveghezi | privegheai | privegheași | privegheaseși | a III-a (el, ea) | priveghează | (să) privegheze | priveghea | priveghe | priveghease | plural | I (noi) | priveghem | (să) priveghem | privegheam | priveghearăm | privegheaserăm, privegheasem* | a II-a (voi) | privegheați | (să) privegheați | privegheați | priveghearăți | privegheaserăți, privegheaseți* | a III-a (ei, ele) | priveghează | (să) privegheze | privegheau | privegheară | privegheaseră | * Formă nerecomandată privegher substantiv neutru | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | privegher | privegherul | plural | priveghere | privegherele | genitiv-dativ | singular | privegher | privegherului | plural | priveghere | privegherelor | vocativ | singular | — | plural | — | priveghere substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | priveghere | privegherea | plural | privegheri | privegherile | genitiv-dativ | singular | privegheri | privegherii | plural | privegheri | privegherilor | vocativ | singular | priveghere, priveghereo | plural | privegherilor |
|