PROFUNZÍME, profunzimi, s. f. 1. Adâncime. 2. Capacitatea sau calitatea de a judeca și de a înțelege lucrurile în esența, în adâncimea lor; profunditate. – Profund + suf. -ime. (Sursa: DEX '98 )

PROFUNZÍME s.f. Adâncime; profunditate. ◊ Profunzime de câmp = intervalul spațial în care se poate găsi un obiect, astfel ca imaginea lui pe filmul unui aparat fotografic să fie clară. [< profund + -ime]. (Sursa: DN )

PROFUNZÍME s. f. adâncime; profunditate. ♦ ~ de câmp = intervalul spațial în care se poate găsi un obiect, astfel ca imaginea lui pe filmul unui aparat fotografic să fie clară. (< profund + -ime) (Sursa: MDN )

PROFUNZÍME s. 1. v. adânc. 2. v. adâncime. 3. adâncime, (livr.) profunditate. (~ unei văi.) 4. v. importanță. 5. v. maturitate. (Sursa: Sinonime )

profunzíme s. f., g.-d. art. profunzímii; pl. profunzími (Sursa: Ortografic )

PROFUNZÍME ~i f. Caracter profund. /profund + suf. ~ime (Sursa: NODEX )