PROHIBITÍV, -Ă, prohibitivi, -e, adj. Care interzice, care oprește ceva în mod legal; care introduce prohibiția. ◊ Tarif prohibitiv = taxe vamale mari, fixate pentru a face imposibilă pătrunderea și concurența produselor străine pe piața internă. – Din fr. prohibitif. (Sursa: DEX '98 )

PROHIBITÍV, -Ă adj. Care oprește, interzice; de prohibiție. [< fr. prohibitif]. (Sursa: DN )

PROHIBITÍV, -Ă adj. 1. care aplică prohibiția; prohibitoriu. 2. care exprimă o interdicție. (< fr. prohibitif) (Sursa: MDN )

PROHIBITÍV adj. prohibitoriu. (Măsuri cu carac-ter ~.) (Sursa: Sinonime )

prohibitív adj. m., pl. prohibitívi; f. sg. prohibitívă, pl. prohibitíve (Sursa: Ortografic )

PROHIBITÍV ~ă (~i,~e) Care interzice; care oprește pe cale legală. /<fr. prohibitif (Sursa: NODEX )