PRORÓC, proroci, s. m. Interpret al voinței lui Dumnezeu, capabil să prezică viitorul; p. gener. persoană care are previziunea evenimentelor viitoare; profet. [Var.: prooróc s. m.] – Din sl. prorokŭ. (Sursa: DEX '98 )

PRORÓC s. v. profet. (Sursa: Sinonime )

PRORÓC s. v. mânecătoare, proor. (Sursa: Sinonime )

proróc s. m., pl. proróci (Sursa: Ortografic )

PRORÓC ~ci m. 1) rel. Persoană cu inspirație divină care prezice viitorul; profet. 2) fig. Persoană care, pătrunzând în esența lucrurilor, prevede desfășurarea evenimentelor ulterioare; profet; vizionar. /<sl. proroku (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
proroc   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular proroc prorocul
plural proroci prorocii
genitiv-dativ singular proroc prorocului
plural proroci prorocilor
vocativ singular
plural