PROTESTÁNT, -Ă, protestanți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al protestantismului; reformat. 2. Adj. Care ține de protestantism, privitor la protestantism. – Din fr. protestant. (Sursa: DEX '98 )

PROTESTÁNT, -Ă adj. Referitor la protestantism, la protestanți. // s.m. și f. Adept al protestantismului. [Cf. fr. protestant, germ. Protestant]. (Sursa: DN )

PROTESTÁNT, -Ă adj., s. m. f. (adept) al protestantismului. (< fr. protestant) (Sursa: MDN )

PROTESTÁNT adj. (BIS.) reformat, (înv.) protestanticesc. (Sursa: Sinonime )

PROTESTÁNT adj., s. v. contestatar, protestatar. (Sursa: Sinonime )

protestánt s. m., adj. m., pl. protestánți; f. sg. protestántă, pl. protestánte (Sursa: Ortografic )

PROTESTÁNT1 ~tă (~ți, ~te) Care ține de protestantism; propriu protestantismului. Templu ~. /<fr. protestant (Sursa: NODEX )

PROTESTÁNT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. Adept al protestantismului. /<fr. protestant (Sursa: NODEX )