PSIHOFÍZICĂ s.f. Disciplină care studiază raporturile dintre fenomenele psihice și fizice pe bază de observație și de experiment. [Gen. -cii. / < fr. psychophysique]. (Sursa: DN )

psihofízică s. f., g.-d. art. psihofízicii (Sursa: Ortografic )

PSIHOFÍZIC, -Ă, psihofizici, -ce, s. f., adj. 1. Curent psihologic care studiază pe cale experimentală raporturile cantitative dintre intensitatea stimulilor fizici și intensitatea stărilor psihice corespunzătoare, dând o formulare matematică concluziilor obținute. 2. Adj. Care aparține psihofizicii (1), privitor la psihofizică. 3. Adj. Care aparține psihicului și fizicului, privitor la psihic și la fizic. – Din germ. Psychophysik, fr. psychophysique. (Sursa: DEX '98 )

PSIHOFÍZIC, -Ă adj. Referitor la psihofizică. [< fr. psychophysique]. (Sursa: DN )

PSIHOFÍZIC, -Ă I. adj. 1. referitor la psihofizică. 2. care permite psihicului și fizicului. II. s. f. curent psihologic care studiază raporturile dintre fenomenele psihice și fizice pe bază de observație și de experiment. (< fr. psychophysique) (Sursa: MDN )

psihofízic adj. m. fizic (Sursa: Ortografic )