PUNCTÁJ, punctaje, s. n. 1. Notație în puncte a rezultatelor obținute la o întrecere (sportivă etc.); totalitatea punctelor obținute de cineva într-o întrecere (sportivă). 2. Însemnare, notă care conține punctele mai importante ale unei relatări, ale unui plan de activitate etc. – Punct + suf. -aj (după fr. pointage). (Sursa: DEX '98 )

PUNCTÁJ ~e n. 1) Rezultat în puncte obținut de un sportiv sau de o echipă sportivă într-o competiție. 2) Notă care indică punctele mai importante ale unui plan de activitate. /punct + suf. ~aj (Sursa: NODEX )

PUNCTÁJ s.n. Notație în puncte a rezultatelor obținute la o întrecere (sportivă etc.) pentru stabilirea clasificării concurenților. ♦ Însemnare a punctelor mai importante ale unei relatări, ale unui plan etc. [< punct + -aj, după fr. pointage]. (Sursa: DN )

PUNCTÁJ s. n. 1. notație în puncte a rezultatelor obținute la o întrecere (sportivă etc.) în vederea sublinierii unui clasament; totalitatea punctelor obținute. 2. însemnare a punctelor mai importante ale unei expuneri, ale unui plan etc. (după fr. pointage) (Sursa: MDN )

PUNCTÁJ s. (înv.) punctațiune. (~ al unei expu-neri.) (Sursa: Sinonime )

punctáj s. n. (sil. punc-), pl. punctáje (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
punctaj   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular punctaj punctajul
plural punctaje punctajele
genitiv-dativ singular punctaj punctajului
plural punctaje punctajelor
vocativ singular
plural